In presa

Suntem în topul producătorilor de cereale

de Ioan VIDRIGHIN – 14 februarie 2012 - Ziarul Tribuna

Directorul DAJ Sibiu, ing. Gheorghe Budrală, a prezentat un raport statistic publicat de Eurostat, în care se arată că România este al doilea producător de porumb din Uniunea Europeană, după Franţa. În ceea ce priveşte producţia de grâu ne situăm pe locul 6, după Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Italia. Dacă ne referim la producţia totală de cereale, obţinută anual, România ocupă locul 5 în UE 27. Primii 4 producători de cereale aflaţi în acest clasament sunt Franţa, Germania, Polonia şi Italia. Franţa are o producţie anuală de cereale de 70 milioane de tone, iar România de circa 15 milioane de tone. În acelaşi context, raportul Eurostat relevă faptul că agricultorii români folosesc cei mai puţin fertilizanţi şi cele mai puţine soluţii pentru protecţia plantelor..

Atac la produsele tradiţionale

de Ioan VIDRIGHIN – 7 februarie 2012 – Ziarul Tribuna

Recent, la o emisiune TV cu tematică agricolă, Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară, a lansat un atac dur la produsele tradiţionale, făcute de falşi ciobani sau producători agricoli. El spunea că, în România găseşti unde vrei şi unde nu vrei aşa- zise produse tradiţionale. În opinia lui ar trebui "să existe o evidenţă clară a tuturor celor care pun în vânzare produse tradiţionale. Atât locurile de vânzare, cât şi cantităţile ar trebui limitate şi controlate. Ca în Uniunea Europeană, unde micii producători îşi pot comercializa mărfurile numai în zona de producţie". Minea este de părere că acest tip de produse "trebuie să fie expuse doar în cadrul unor târguri de profil, organizate în general în week-end, şi nicidecum în mod constant în raioanele supermarket-urilor sau ale unor magazine". În Sibiu, Asociaţia Judeţeană a Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice "Mărginimea Sibiului" procedează de la înfiinţare numai în acest mod. Ei îşi vădesc acum seriozitatea prin tenacitatea prin care se pregătesc să obţină cele două certificări: DOP (Denumire de Origine Protejată) şi IGP (Indicaţie Geografică Protejată). Nu înţeleg însă mânia proletară a lui Sorin Minea care îndeamnă ANSVSA şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului la "controale riguroase asupra produselor tradiţionale, pentru a limita prezenţa pe piaţă a mărfurilor falsificate, dar şi pentru a asigura o fiscalizare corectă". Eu, unul, aş sugera ca aceste controale să se facă în paralel, şi să vedem cine respectă mai bine reţeta de fabricaţie: producătorii tradiţionali sau marii producători?

Avantaje pentru crescătorii de vaci de carne

de Ioan VIDRIGHIN – 4 februarie 2012 – Ziarul Tribuna

Firma elveţiană Karpaten Meat din Nocrich caută parteneri pentru creşterea vacilor de carne ANGUS

Ieri, la sediul firmei Karpaten Meat din Nocrich a avut loc a doua întâlnire a investitorilor elveţieni, Samuel Widmer şi Stefan Jung, cu crescătorii de vaci din zonele Miercurea Sibiului, Avrig şi Mediaş. Au fost prezenţi reprezentanţii Direcţiei Agricole Sibiu, ai Camerei Agri­cole Sibiu, Oficiului Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit Sibiu, un responsabil al Camerei Agricole din zona Agnita, trei responsabili ai Camerei Agricole zona Mediaş, reprezentanţii GAL Avrig, con­dus de Maria Grancea, preşe­dinţii Asociaţiilor Cres­cătorilor de Taurine din Valea Viilor şi Dârlos, precum şi peste 60 de crescători individuali de animale din localităţile Avrig, Racoviţa, Cârţa, Cârţişoara, Micăsasa, Dârlos, Porumbacu de Jos, Axente Sever, Valea Viilor, Moşna, Arpaşu de Jos etc. Cei 72 de participanţi s-au împărţit în două grupuri, primul vizitând animalele din fermă, iar celălalt participând la ex­pu­nerea reprezentanţilor Karpa­ten Meat. Apoi, lucrurile s-au inversat.

Caracteristici rasa ANGUS

Directorul general al firmei Karpaten Meat, Samuel Widmer, a făcut partici­panţilor o scurtă prezentare a ofertei firmei sale, cât şi a principalelor caracteristici ale rasei ANGUS. Dintre caracte­risticile enu­merate amintim: ANGUS este o rasă foarte robustă, liniştită şi blândă, de culoare roşu sau negru, cu un spor mediu zilnic ridicat (1.300 grame, cu randament ridicat la sa­crificare). Este uşor adapta­bilă la orice condiţii de mediu (rezistă de la - 40 grade la + 40 grade), are o producţie bună de lapte, fapt ce permite o creştere rapidă în greutate a viţeilor. Este prolifică: un viţel pe an, cu fătări uşoare - 98,6 la sută, desfăşu­rate cu regularitate. Durata gestaţiei 9 luni. Înţărcarea viţeilor la 8 - 10 luni. Fără coarne. Are o greutate în viu: la tauri între 800 - 1.000 kg, iar la vaci între 550 - 700 kg. Greutatea la naştere a viţelului este între 30 - 35 kg. Vârsta la prima montă a femelei ANGUS este între 14 şi 15 luni şi are o greutate între 350 - 400 kg.

Oferta Karpaten Meat

Partenerii elveţieni pun la dispoziţia crescătorilor sibieni de vaci de carne experienţa în domeniu pentru înfiinţarea unei ferme de bovine ANGUS, oferind următoarele servicii: consultanţă în domeniul creş­terii bovinelor ANGUS; caran­tină pentru animale; certificate de origine şi PEDIGREE; con­sultanţă periodică şi control prin experţi privind managementul animalelor şi al culturii furajelor administrate, managemetul sănătăţii animalelor; susţinere cu know-how în construcţia unei ferme; consultanţă în privinţa agriculturii biologice; şcolarizare şi practică la ferma Karpaten Meat. Reamintim că investitorii elveţieni pun la dispoziţia crescătorilor tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top sau material seminal pentru însămânţarea artificială, juninci mai mari de 10 luni sau juninci gestante. Ei se angajează să cumpere viţeii ANGUS rezultaţi prin repro­ducţie, la preţuri convenabile, pentru îngrăşat, asigurând astfel o piaţă de desfacere profitabilă partenerilor sibieni.
În contextul discuţiilor de ieri, directorul executiv al DAJ Sibiu, ing. Gheorghe Budrală, a prezentat crescătorilor de bovine din judeţ avantajele constituirii acestora în coope­rative agricole, menite să le promoveze mai bine intere­sele. Remarcăm înfiinţarea în judeţul Sibiu a primei Coope­rative Agricole profilată pe creşterea animalelor. Este vorba despre Cooperativa Agricolă A LU IOSÂCOMAN din Fofeldea (comuna Nocrich), care are 10 membri fondatori.
La rândul său, directorul adjunct al OJPDRP Sibiu, ing. Gheorghe Teuceanu, a pre­zentat principalele măsuri din PNDRP care permit fer­mierilor sibieni accesarea unor impor­tante fonduri structurale europene neram­bursabile.

Elveţienii caută vaci de carne în Sibiu

de Ioan VIDRIGHIN -28 ianuarie – Ziarul Tribuna

* Firma Karpaten Meat din Nocrich este interesată de parteneri pentru producţia ANGUS *

Ieri, la sediul firmei Karpa­ten Meat din Nocrich (spe­cializată pe creşterea vacilor de carne din rasa ANGUS), a avut loc prima întâlnire cu crescătorii de vaci de lapte din Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului. Au fost prezenţi Samuel Widmer - directorul general Karpaten Meat, Horaţiu Răcuciu - prefectul Sibiului, Gheorghe Budrală - director executiv DAJ Sibiu, Georgeta Purima - directorul Camerei Agricole Sibiu, Marcel Andrei - preşe­dintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bo­visib" Sibiu, Horia Avram - pre­şedintele Asociaţiei Cres­cătorilor de Bovine din Agnita, Vasile Stroe - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Jina şi peste 40 de crescători individuali de bovine. După o scurtă vizită în fer­ma de animale, crescătorii sibieni de bovine - printre care amintim pe Nicolae Stângă - vicepreşedinte AJCB "Bo­visib", cu un efectiv de peste 250 vaci cu lapte, Vasile Man­ta - crescător Agnita cu peste 100 vaci, Ionel Vişa - primar Nocrich şi crescător cu un efectiv de 50 vaci cu lapte, Gilu Manta - Agro Bio SRL Agnita, cu un efectiv de 205 animale - s-au arătat intere­saţi de programul de parte­neriat al celor doi investitori elveţieni, Samuel Widmer şi Stefan Jung. Colaborare elveţiano-sibiană Prefectul Horaţiu Răcuciu şi directorul Gheorghe Bu­drală au salutat această ini­ţiativă de parteneriat promo­vată de Karpaten Meat şi crescătorii sibieni de ani­male. În context, cei doi au promis tot ajutorul necesar pentru ca acest parteneriat să prindă contur. ANGUS este cea mai popu­lară şi recunoscută rasă co­mercială de carne din lume. Se pretează foarte bine la păşunile din zona Sibiului. Este o rasă robustă de taurine, cu o mare longevitate (19-25 de ani). Prezintă urmă­toarele avantaje: spor mare de creştere; condiţii de micro­climat puţin pretenţioase, rezistenţă nativă foarte mare a produşilor la factorii clima­tici; rezistenţă foarte mare la agenţii parazitari şi infecţioşi, ceea ce implică cheltuieli sanitar-veterinare reduse; valo­rificare mare a furajelor (naturale şi murate). Reprezentanţii firmei Kar­paten Meat spun că sistemul lor de parteneriat cu crescă­torii de bovine din judeţ se poate derula fie prin asociere cu asociaţiile sau crescătorii individuali, fie prin coperative agricole, fie prin grupuri de producători agricoli. Karpaten Meat oferă tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top, juninci mai mari de 10 luni şi juninci gestante. Prin contractul de vânzare-cumpărare, elve­ţie­nii se obligă să răscum­pere viţeii ANGUS rezultaţi prin re­producţie, pentru a-i îngrăşa şi folosi pentru producţia de carne. În contract este pre­văzută şi o ga­ranţie echitabilă de cumpă­rare a acestor viţei. În plus, partenerul elveţian pune la dispoziţia crescă­torilor sibieni experienţa sa în domeniu, pentru înfiinţarea unei ferme de bovine ANGUS pentru carne. Din Scoţia în Sibiu Administratorii elveţieni de la Karpaten Meat sunt de pro­fesie măcelari. Ei au fondat firma din Nocrich în anul 2008, printr-un prim import de 120 exemplare de vaci din rasa ANGUS. În prezent, au un efectiv de 1.200 capete, a căror asis­ten­ţă sanitar-veterinară este asi­gurată de 3 medici vete­rinari: Radu Nechiti - profila­xie şi program strategic, Ho­rea Nemeş - reproducţie şi Ionuţ Varvaruc - cazuistică curentă. Rasa ANGUS a apărut pentru prima dată în Scoţia, unde a fost înregistrată pe la anul 1870. Prima bovină înregistrată a trăit 29 de ani şi a fătat 25 de viţei, din care 24 au supravieţuit. Azi, rasa ANGUS este răspândită în Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Argentina şi România - Sibiu. Carne marmorată, fragedă şi suculentă Bovinele ANGUS au car­nea de un roşu aprins, este fra­gedă şi marmorată. Im­pre­sionează prin gustul fin şi consistent, fiind foarte cău­tată în gastronomia de vârf şi în sectorul Premium. Pă­şu­nile din judeţul Sibiu oferă o carne bio şi se pretează foarte bine pentru creşterea tau­rinelor ANGUS, a căror deviză de creştere este "puţin grajd şi multă păşune". Crescătorii sibieni interesaţi de acest parteneriat o pot contacta pe Enikö Buta, directorul de vânzări al firmei Karpaten Meat, la tel. 0269/55.71.35 sau 0269/23.29.77, fax 0269/23.27.17, e-mail: eniko. Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza Următoarea întâlnire cu crescătorii de bovine din zonele Avrig şi Mediaş va avea loc vineri, 3 februarie, la se­diul Karpaten Meat din No­crich.

Carmangeriile se vor înscrie obligatoriu în Registrul Industriilor Alimentare

 
24 ianuarie – Ziarul Tribuna

Toţi operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare (carmangerii, fabrici de lapte sau de carne etc.) vor trebui să se înregistreze gratuit într-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA), gestionat de Ministerul Agriculturii, potrivit unui proiect de act normativ. Noile reglementări nu se vor aplica alimentelor produse în gospodării individuale pentru consumul propriu. Conform acestei iniţiative legislative, producătorii de alimente se vor înscrie în RIA cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denumirea produselor. Ei vor fi verificaţi dacă la fabricarea produselor respectă etapele prcesului tehnologic de fabricaţie şi de compoziţia produsului declarată în caietul de sarcini. Certificatul de înscriere în RIA este valabil pentru o perioadă de 5 ani de la data emiterii.
"MADR va asigura confidenţialitatea documentelor primite pentru înscrierea în RIA", ne-a declarat directorul DAJ Sibiu, Gheorghe Budrală, reprezentantul MADR în teritoriu.(V.I.) 

2012 – Anul internaţional al cooperativelor

 
24 ianuarie – Ziarul Tribuna

La New York, ne informează Gheorghe Budrală, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Sibiu, a fost lansat la iniţiativa ONU "Anul internaţional al cooperativelor - 2012". La întâlnirea respectivă, reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură (FAO), ai Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (FIDA) şi ai Programului Alimentar Mondial (PAM) au prezentat argumente convingătoare prin care micii producători agricoli pot obţine avantaje mari dacă se unesc în cooperative agricole.
Ceea ce susţin oficialii celor trei organizaţii mondiale este un lucru pe care noi românii ar trebui să-l facem de urgenţă, dacă vrem ca agricultura noastră să devină una durabilă. Aceste cooperative trebuie să ofere un model de întreprindere solid, viabil şi adaptat nevoilor comunităţilor rurale.
"Numai când fac parte dintr-un grup mare de producători agricoli, micii fermieri pot negocia cele mai bune condiţii contractuale şi pot obţine preţuri mai mici la seminţe, îngrăşăminte sau echipamente. În plus, pot să-şi apere mai bine drepturile şi să-şi valorifice superior produsele", afirmă Budrală.
În prezent, în judeţul Sibiu fiinţează doar o singură cooperativă agricolă (înregistrată la sfârşitul anului 2011 şi profilată pe creşterea găinilor ouătoare) şi două grupuri de producători (la Loamneş - pentru lapte de oaie şi la Vurpăr - pentru carne bio de ovine).(V.IOAN)   

Fermierii sibieni vor să crească bovine de carne

de Ioan VIDRIGHIN – 19 ianuarie 2012 – Ziarul Tribuna

La sfârşitul săptămânii viitoare, la sediul firmei Kar­pa­ten Meat din Marpod, pro­filată pe creşterea bovinelor de carne "ANGUS", are loc întâlnirea fermierilor de pe Valea Hârtibaciului şi din Mărginimea Sibiului intere­saţi de creşterea aceste specii de bovine.
Bovinele de carne "ANGUS", păşunile ecologice si­biene şi experienţa elveţia­nă a patronilor firmei Karpa­ten Meat România sunt ca­rac­teristicile de marcă ale unor bovine de mare randa­ment privind producţia de carne.
Întâlnirea este organizată sub patronajul Direcţiei pen­tru Agricultură a Judeţului Sibiu şi Camerei Agricole Sibiu. "Vrem să familiarizăm fer­­mierii sibieni cu tehno­logia de creştere a rasei "ANGUS", să vadă cu ochii lor ce în­seam­nă bovina de carne şi să realizeze chiar şi contracte pentru creşterea şi valori­ficarea bovinelor de carne", a declarat Gheorghe Budrală, director executiv DAJ Sibiu. În perioada urmă­toare vor mai fi programate alte două întâl­niri de acest gen cu crescătorii de bovine din Mediaş şi Avrig. Firma elevţiană "Karpaten Meat România" este intere­sată să găsească fermieri de încredere în zona Sibiului pentru a pune bazele unei reţele de producţie de bovine "ANGUS". În acest sens, le oferă fermierilor interesaţi bovină de reproducţie rasa "ANGUS" cu genetică de top cu scopul de a produce viţei. De asemenea, oferă cunoş­tinţele lor în domeniu, supor­tul tehnic şi logistic, precum şi preţuri corecte. Prin contract fermierilor li se asigură şi posi­bilitatea răscum­părării viţeilor rezultaţi din repro­ducţie.

Tabără s–a ţinut de cuvânt – avem o lege a pajiştilor

15 ianuarie 2012 – Ziarul Tribuna

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, s-a ţinut de cuvânt, astfel că, din 24 noiembrie 2011 avem o lege a pajiştilor. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 819 din 21 noiembrie 2011.
La întâlnirea din vara anului trecut de la Răşinari, cu reprezentanţii oierilor din România, ministrul Valeriu Tabără declara: „Această lege a fost iniţiată de mine, pe vremea când eram preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. Am fost atent la toate propunerile crescătorilor de animale şi vă promit că noua lege va face ordine în patrimoniul nostru pastoral”.
Legea din 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor continuă legea cu acelaşi nume din anul 1928, care a fost abrogată în 1945. Ea are 33 de articole şi 6 capitole intitulate: Dispoziţii generale, pajişti Comunale şi Urbane, Pajişti în indiviziune, Pajişti de munte şi de baltă, Răspunderi şi sancţiuni, Dispoziţii Finale. Conform noii legi sunt supuse regimului de organizare, administare şi exploatare 6 categorii de pajişti: pajişti proprietate publică şi privată a statului; pajişti în indiviziune folosite de asociaţiile de păşunari; pajişti din zonele montane, inclusiv golurile alpine, aparţinând domenilui public al statului; pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor, aflate în administrarea primăriilor; pajişti ale comunelor, oraşelor şi municipiilor transmise unităţilor agricole de stat şi pajişti private declarate de agricultori la APIA în 2007. Menţionăm că toate aceste pajişti constituie bunuri de interes naţional şi odată cu aderarea României la UE suntem obligaţi să le păstrăm şi să le folosim ca atare în continuare. Două dintre aceste categorii de pajişti, respectiv pajiştile proprietate publică şi privată a statului şi pajiştile situate pe orice feluri de terenuri din zonele montane,(inclusiv zone alpine), aparţinând domeniului public al statului, nu se pot înstrăina, nu se pot împărţi şi nu pot fi grevate de nici un drept real sau personal şi nu li se va schimba categoria de folosinţă.
Reamintim cititorilor TRIBUNA faptul că patrimoniul pastoral al României este de circa 5 milioane de hectare. El reprezintă 30 % din suprafaţa agricolă şi aproape 20 % din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere, România ocupă locul 5 la nivelul Uniunii Europene.
Iată câteva prevederi mai importante: durata minimă de concesionare prin licitaţia suprafeţelor de pajişti este de minim 10 ani, pentru ca beneficiarii să execute lucrări şi dotări cu durată lungă de utilizare; pragul minim obligatoriu de încărcare cu animale a păşunilor nu trebuie să fie mai mic de 0,3 UVM/ha. Cu amenzi de la 250 lei la 1500 lei se pedepsesc următoarele infracţiuni: păşunatul neautorizat; depăşirea perioadei optime de păşunat; introducerea altor specii de animale pe păşune decât cele stabilite prin amenajamente; circulaţia haotică pe pajişti cu mijloace auto, atelaje etc. De asemenea, se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani infracţiunile de tipul: schimbarea destinaţiei pajiştilor; utilizarea în alte scopuri a fondurilor (taxe de păşunat, subvenţii agromediu, donaţii, investiţii de la buget) pentru îmbunătăţirea şi folosirea pajiştilor după amenajamente pastorale şi silvoplaste.